Impresii post vot și rezultate

Începem acest articol prin a mulțumi tuturor românilor care s-au mobilizat să iasă la vot, căci am demonstrat fenomenul de unitate și că încă avem încredere într-un viitor comun mai bun. Totodată, prezența la vot a fost una istorică, cea mai mare din ultimii 12 ani, respectiv 49,02%. 

Considerăm că acest spirit civic trebuie să înflorească în continuare, mai ales pentru generațiile tinere pe care trebuie să îi învățăm și să le oferim un exemplu deopotrivă. În plus, ne bucurăm că un număr impresionant de tineri a ales să-și exercite dreptul. Efectiv, așteptările noastre au fost depășite, văzând că un asemenea precedent nu s-a mai inregistrat de cel puțin 10 ani la alegeri. 

În ceea ce privește rezultatele finale, situația stă în felul următor: 

1. PNL - 27% 

2. PSD - 22,5% 

3. USR-PLUS - 22,4% 

4. PRO România - 6,6% 

5. PMP - 5,7% 

6. UDMR - 5,4% 

7. Alții - 6,1%. 

Totodată, Referendumul pentru Justiție a fost validat în care 7.913.195 de persoane au votat. 4.114.762 de persoane au votat “Da” la întrebarea nr. 1 şi 4.013.715 au spus “Da” la întrebarea nr. 2. La întrebarea nr. 1 au răspuns “Nu” – 702.458 de alegători, iar la întrebarea nr. 2 au spus “Nu” – 670.591. Rămâne de urmărit felul în care acest referendum se va pune în aplicare. 

Vă mulțumim pentru spiritul civic exprimat! 

Sursa date: Biroul Electoral Central

Posibile fraude sau nereguli în procesul electoral

Trebuie să fim informați cu privire la posibilele fraude/nereguli care se pot întâmpla la vot/în ziua votului și este cel mai bine să fim pregătiți și să știm cum trebuie să reacționăm.

Neregulile pot apărea încă din timpul campaniei. Spre exemplu, utilizarea unor materiale electorale nepermise, mesaje care instigă la ură, violență, abuz de resurse publice sau influențarea în mod ilegal a alegătorilor. Problemele legate de campanie pot să fie reclamate la birourile electorale din circumscripția județeană (pentru a afla unde mai exact se poate face o căutare pe Google).

Neregulile sau tentativa de fraudă cu care vă puteți întâlni ar putea fi:

•  Prezența poliției sau a autorităților locale în apropierea secției de votare (poate sugera intimidare – autoritățile monitorizează prezentarea sau neprezentarea alegătorilor la vot)
• Acțiuni din partea forțelor de ordine și/sau a poliției (notare sau raportarea datelor cu privire la prezența la vot sau a rezultatelor)
• Prezența unor grupuri numeroase de alegători în apropierea secțiilor de votare (poate indica faptul că sunt coordonați, nu vin de bună voie)
• Presiuni ale preoților în timpul slujbelor religioase
•  Votare în grup/vot multiplu
• Vot pe mai multe buletine decât ar avea dreptul alegătorul
• Buletine de vot marcate în avans
•  „Pierderea” unor buletine/urne

• „Furtul” unor buletine/urne
•  Utilizarea neregulamentară sau abuzivă a urnei mobile
•  Cabine de vot deschise (votul este secret, cabinele TREBUIE să fie închise)
•  Înlocuirea unei urne cu altă urnă
•  Numărarea voturilor/înregistrarea voturilor intenționat greșit
• Întocmirea proceselor verbale + falsificarea sau înlocuirea proceselor verbale
• Invalidarea, fără motiv, a unor buletine de vot
• Înscrierea unui număr foarte mare pe listele de alegători + înscrierea persoanelor decedate pe listele de alegători
• Deschiderea urnelor cu întârzâiere
• Absența materialelor necesare (ștampile, tuș, urnă, urnă mobila, cabină de vot)
• Urnă nesigilată/sigilată necorespunzător
•  Prezența persoanelor neautorizate în secțiile de votare (primari, consilieri locali, membri de partid, etc)
• Neverificarea identității alegătorilor
•  Excluderea membrilor din comisia de votare sau a unor observatori fără justificare
•  Însoțirea frecventă a persoanelor cu dificultăți în a vota
•  Haos în numărarea voturilor + personal insuficient
• Transportul materialelor electorale nu se efectuează în condiții de siguranță
• Lipsa transparenței în centralizarea voturilor
• Participarea persoanelor neautorizate la numărarea voturilor

Atenție!!! Nu toată lumea dorește să fraudeze votul. Lista pe care am făcut-o cuprinde nereguli/intenții de fraudă întâlnite până acum, însă nu trebuie să presupunem că toată lumea dorește fraudă. Lista de mai sus cuprinde informații care îi ajută atât pe membri din comisiile de votare, pe observatori, dar și pe cetățenii care merg la vot.

Mai multe detalii puteți să găsiți aici.

"Fun Facts" despre vot

În afară de însemnătatea politică, etică și morală a procesului de votare, de-a lungul anilor până în prezent acesta a fost schimbat și adaptat în funcție de legislația aflată în vigoare în diferitele state din lume. Astfel aflăm că votul nu înseamnă doar exercitarea unui drept, ci o întreagă istorie, o poveste și o sumedenia de lucruri interesante pe care cu siguranță majoritatea dintre voi nu le cunoștea.

De aceea v-am pregătit un articol care cuprind 15 astfel de „fun facts” care să vă captiveze și mai tare dorința de a ieși de vot.

1. Știați de ce alegerile au deobicei loc în weekend? Mai mult țări, printre care și România, fac acest lucru pentru a încuraja alegătorii să se prezinte la urne, profitând astfel de zilele libere din weekend.

2. Pâna în anul 1890, în Statele Unite ale Americii, votul nu era confidențial.

3. Arabia Saudită a acordat dreptul la vot femeilor abia în anul 2015. Prima țară care a acordat acest drept a fost Noua Zeeleandă în anul 1893.

4. În anul 1927 au fost înregistrare cele mai corupte alegeri din lumea. Acest lucru se întâmpla în Liberia unde Charles D.B. King avea să fie ales pentru a treia oară președinte cu 234.000 de voturi. La acea dată în Liberia existau doar 15.000 de alegători eligibili.

5. În multe țări europene dreptul la vot este căpătat în momentul împlinirii vârstei de 18 ani. Însă există țari care acordă acest drept în momentul în care votanții îți depun documentele pentru achitarea taxelor datorate către stat. Una dintre aceste țări este Suedia.

6. În Marea Britanie, până în anul 1948, persoanele care au absolvit o facultate sau afaceriștii aveau dreptul de a vota de mai multe ori.

7. India, Ucraina, Grecia și Columbia, în afară de lista candidaților dintre care votanții pot alege, le mai este oferită o varianta, anume „Niciunul de mai sus”.

8. Anumite țări din lume consideră dreptul cetățenilor la vot obligatoriu, astfel că cei care nu se prezintă la urne în ziua alegerilor vor avea parte de niște surprinse constând în amenzi sau chiar obligativitatea de a presta ore de muncă in folosul comunității.

10. Cea mai mare prezență la vot a fost înregistrată în Belgia(aprox. 87%), Suedia(aprox. 82,6%) și Danemarca(aprox. 80,3%).

11. Haiti a reușit performanța de alege pe viață un președinte dictator, pe Papa Doc, care a cerut să aibă loc aceste alegeri care îl desemnau președinte pe viață. Acesta a fost ales învingător cu un procent de 99,9%.

12. Texas oferă posibilitatea de a vota doar cu permisul de port-armă, însă nu poți face acest lucru cu legitimația de student.

13. În România am auzit de cazuri în care persoane decedate au reușit să ajungă la urnele de vot și să pună ștampilă pe candidatul ales. Dar de candidați decedați ați auzit? În 1872, în Statele Unite ale Americii, președintele Grant a câștigat alegerile împotriva unui astfel de candidat. Oponentul său a murit în timpul alegerilor.

14. De asemenea, cine spune că superstițiile nu pot influența voturile? Prim-ministrul vietnamez NGO Dinh Diem a găsit o modalitate de a se folosi de acestea în folosul său în timpul alegerilor din anul 1955. A avut grijă ca buletinele de vot ale oponentului său să fie verzi, culoarea considerată aducătoare de ghinion în Vietnam, iar ale sale roșii, culoarea norocoasă a statului. A câștigat alegerile fără un prea mare efort.

15. Carolina de Sud a considerat că este cel mai bine ca alegătorii să nu bea alcool în ziua alegerilor, Astfel că până în 2012 nu aveai voie să cumperi băuturi alcoolice în ziua alegerilor.

Urna mobilă - Cine este eligibil și în ce condiții se poate solicita?

Ce este urna mobilă și cine o poate solicita? Persoanele care nu se pot deplasa la secția de vot din cauza unei boli sau a unei invalidități pot solicita o anume „urnă specială” denumită în limbajul comun urnă mobilă.

Exista anumite reguli pentru această urnă mobilă:

• Solicitarea trebuie făcută la cea mai apropiată secție de votare de locul în care respectivul/respectiva se află în ziua alegerilor. 
• Solicitarea se face printr-o cerere scrisă însoțită, bineînțeles, de documente justificative.
• Cererea se face CEL TÂRZIU în preziua alegerilor.

Cum funcționează? 

În ziua alegerilor, o echipă formată din doi membri ai Biroului Electoral se va deplasa la locul în care se află alegătorul, cu urna mobilă și materialele necesare votării. Fiecare secție are o singură urnă mobilă, care, la finalizarea programului (ora 21:00) trebuie să fie în secția de votare.

Ce trebuie să cuprindă cererea? 

Cererea de votare prin intermediul urnei speciale, formulată de alegător, trebuie datată şi semnată olograf şi va cuprinde numele, prenumele, data naşterii, codul numeric personal, domiciliul, seria şi numărul actului de identitate valabil, precum şi adresa la care se află. În acest sens, birourile electorale ale secţiilor de votare vor asigura, între orele 18.00 şi 20.00 ale zilei de 25 mai 2019, prezenţa la sediul secţiei de votare, pentru a putea primi cererile de deplasare a urnei speciale.

Aceleași reguli sunt și pentru persoanele deținute care încă au, bineînțeles, dreptul la vot.

Aici găsiți mai multe informații cu privire la solicitarea urnei mobile pentru alegerile din 26 mai, precum și reglementările în vigoare.

Votul în Diaspora

Photo credits: Vot Diaspora

Cu toate că vă încurajăm să ieșiți într-un număr cât mai mare la vot, trebuie să vorbim și despre votul din diaspora ca să puteți să vă exercitați acest drept și să aveți posibilitatea de a alege. Anul acesta se vor deschide un număr record de secții de votare, mai precis 441, după cum se poate vedea pe lista publicată pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe.  Vezi aici lista completă.

Pentru a putea vota în străinatate, fie că te afli temporar sau ești rezident al statului respectiv, trebuie să ai în vedere faptul că este necesar să ai un act de identitate ( buletin sau carte de identitate) valabil sau fie alegi a doua variantă, cu pașaportul, astfel:

• pașaportul diplomatic
• pașaportul diplomatic electronic
• pașaportul de serviciu
• pașaportul de serviciu electronic
• pașaportul simplu
• pașaportul simplu electronic
• pașaportul simplu temporar

Alegerile se desfășoară în același interval orar ca în România, mai precis, de la ora 07.00 până la ora 21.00, ora locală, pe data de 26 mai 2019.

Totodată, este bine ca alegătorii ce votează să-și verifice din timp valabilitatea documentelor pentru a nu rata procesul electoral, dar și distanța până la cea mai apropiată secție de votare.
De asemenea, trebuie să ținem cont că nu se poate vota online, prin corespondență sau să delegăm o altă persoană în locul nostru.

Chiar dacă votul în diaspora poate fi un proces anevoios, trebuie să ne gândim la generațiile viitoare, să-i ajutăm să aibă un viitor mai bun, dar să luam în calcul și că doar prin vot putem contribui la o democrație funcțională. Ce zici, o să votezi pe 26 mai?

Referendumul în România

         Conform definiției din dex, referendumul reprezintă o consultare directă a cetățenilor, chemați să se pronunțe, prin vot, asupra unui proiect de lege de o deosebită importanță pentru stat sau asupra unor probleme de interes general.

                                 Reglementarea referendumului în Constituția României:

Conform Articolului 73, Alineatul 3: Prin lege organică se reglementează organizarea şi desfăşurarea referendumului.
Conform Articolului 90: Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.
Conform Articolului 95, privind suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei, Alineatul 3 specifica faptul ca este nevoie de un referendum “dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.” Vezi aici

              Câte referendumuri au fost organizate, după Revoluție și până acum în România?
1. 8 decembrie 1991: scop - adoptarea unei noi Constituții a României. Noua Lege fundamentală a fost aprobată cu un procent de 77,3% dintre votanți. La data intrării în vigoare, Constituția din 21 august 1965 a fost în întregime abrogată.
2. între 18 și 19 octombrie 2003: scop - aprobarea unei revizuiri a Constituției din 1991. Printre modificările aduse Legii fundamentale, se numără stabilirea mandatului președintelui României la cinci ani față de patru ani cât era până atunci și limitarea imunității parlamentare. De asemenea, cele mai importante noutăți aduse Legii fundamentale au vizat armonizarea legislației românești cu reglementările Uniunii Europene și cu cele ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord. În acest sens, au fost introduse în Constituție două articole cuprinse la titlul "Integrarea euro-atlantică".
3. 19 mai 2007: scop - dacă sunt de acord sau nu cu demiterea lui Traian Băsescu, președintele suspendat al țării. La vot s-au prezentat 44,45% din cetățenii cu drept de vot, iar 74,48 % dintre aceștia au votat împotriva demiterii lui Băsescu.
4. 25 octombrie 2007: scop - schimbarea sistemului de vot din România. Prezența la vot în toată țara a fost de 26,51 %. Dintre alegători, 81,36 % au votat "Da", 16,17 % au votat "Nu", iar 2,46 % dintre voturi au fost nule, potrivit datelor furnizate de BEC. Ca urmare a faptului că participarea la vot n-a fost suficientă, fiind necesară participare la vot a 50% plus unu din numărul total de alegători, referendumul a fost invalidat.
5. 22 noiembrie 2009: scop - trecerea la un Parlament unicameral și reducerea numărului de aleși. Cu alte cuvinte, trecerea de la actualul Parlament bicameral, cu 137 de senatori și 334 deputați, câți erau atunci, la un Legislativ unicameral, cu un număr maxim de 300 deputați). Prezența la urne a fost de 50,95% din numărul total al alegătorilor, 18.293.277. Deși a fost validat, acest referendum nu a fost implementat nici până în prezent.
6. 29 iulie 2012: scop – demiterea președintelui Traian Băsescu. Un procent de 87,52% dintre români s-au pronunțat pentru demitere, în timp ce 11,15% împotriva demiterii. Având în vedere că nu a fost întrunit cvorumul de prezență, de 50%+1, la referendum prezentându-se doar 46,24% dintre cetățenii înscriși în listele electorale, plebiscitul a fost invalidat de către CCR, pe 21 august 2012.
7. 6-7 octombrie 2018: scop – referendum pentru redefinirea familiei. Conform datelor finale confirmate de CCR, prezența a fost de 21.10%, adică 3.857.308 de persoane, din care un număr de 3.531.732 persoane (91.56%) au răspuns DA, un număr de 249.412 persoane (8.44%) au răspuns NU, iar un număr de 76.111 (1,97%) au fost voturi nule. Inițiativa a vizat înlocuirea sintagmei „între soți” din art. 48, alin. (1) al Constituției cu una mai restrictivă, „între un bărbat și o femeie”. Potrivit expunerii de motive din proiectul de lege, acesta „își propune să înlăture orice echivoc pe care utilizarea termenului de «soți» (...) ar putea să-l aducă în conturarea noțiunii de «familie», a raportului dintre «familie» și dreptul fundamental al bărbatului și al femeii de a se căsători și a întemeia o familie”.


           Următorul referendum care va avea loc va fi referendumul pentru justiție, în data de 26 mai 2019. La referendum vom avea două întrebări:
Prima întrebare – sunteți de acord să se interzică amnistia și grațierea pentru corupți?
A doua întrebare – sunteți de acord să se interzică ordonanțele de urgență în domeniul justiției?

Așadar, pe 26 mai sunt două motive mari să mergeți la vot: primul ar fi pentru alegerea reprezentanților în Parlamentul European și a doua ar fi pentru a răspunde la întrebările privind referendumul pentru justiție.

9 Mai - Ziua Europei

          Pentru a marca Ziua Europei, am decis să scriem și noi un scurt articol despre acest subiect deoarece credem că pentru a întelege pe deplin mecanismele Uniunii Europene este nevoie și de puțină istorie, și în acest fel să vă motivăm să ieșiți la vot. 

Ziua Europei se ține pe 9 mai în fiecare an în care se sărbătorește pacea și unitatea în Europa. Această dată marchează aniversarea declarației istorice Schuman. La un discurs în Paris din 1950, Robert Schuman, ministrul francez de externe al Franței, și-a prezentat ideea unei noi forme de cooperare politică în Europa, care ar face războiul între națiunile Europei de neconceput.Viziunea sa a fost aceea de a crea o instituție europeană care să reunească și să gestioneze producția de cărbune și oțel. Un tratat care a creat un astfel de organism a fost semnat la doar un an mai târziu. Propunerea lui Schuman este considerată a fi începutul a ceea ce este acum Uniunea Europeană.

Mai jos, am selectat un filmuleț care are legătura cu Schuman:

Prima atestare a zilei Europei s-a făcut în anul 1964 de către Consiliul Europei, devenind cu timpul un simbol al unității și diversității.

Când ne cerem drepturile de cetățeni europeni, trebuie să ne gândim și la îndatoririle noastre, anume exprimarea votului pentru o democrație perfect funcțională. Ce zici, ne vedem la vot pe 26 mai? ✌

Care sunt pașii de urmat la vot?

          În primul rând , trebuie știut faptul ca procesul de votare începe la ora 07.00 și se termină la ora 21.00, deci ca să-ți exerciți dreptul de a vota ar trebui să-ți aloci undeva la 15 minute, în eventualitatea în care este coadă. 

Odată ajuns la secția de votare, vei prezenta actul de identitate operatorului de calculator pentru a-l scana. După ce acest pas a fost îndeplinit cu succes, te vei îndrepta către membrii comisiei de votare unde te vei semna pe lista electorală și ți se va înmâna buletinul de vot cu ștampila aferentă, iar apoi te vei îndrepta către cabina de votare. 

În cabina de votare, vei aplica ștampila în chenarul desemnat din dreptul alegerii pe care o consideri cea mai potrivită. 

După ce ai votat, te vei reîntoarce la membrii comisiei pentru a înapoia ștampila și a-ți ridica actul de identitate ce va avea pe spate un timbru autocolant cu mențiunea VOTAT. 

De știut:

• În cazul în care te-ai răzgândit asupra votului și ai aplicat ștampila, poți cere președintele comisiei de votare un nou buletin de vot și cel vechi va fi anulat, dacă nu a fost introdus în urnă.
• Votul este secret, așadar ar trebui să păstrezi pentru tine cu cine anume ai votat.
• Nu este permis să fotografiezi buletinul de vot sau în incinta secției de votare
• În jurul secțiilor de votare nu este permis consumul de băuturi alcoolice.
• La ora 21.00 se mai poate vota doar dacă există alegători în secție.

Un scurt istoric al votului în România

       Dacă e să ne uităm la o definiție a votului pe portalul dexonline.ro, putem vedea, după cum urmează:

VOT, voturi, s. n. 1. Exprimare a opiniei cetățenilor unui stat în legătură cu alegerea reprezentanților lor în organele de conducere; opinie exprimată de membrii unei adunări constituite în legătură cu o candidatură, cu o propunere sau cu o hotărâre; adeziune dată în acest scop.

Astfel, se înțelege clar că votul ne dă posibilitatea de a face o alegere. Cam ca în fiecare zi, alegi ceea ce vrei să faci, doar că atunci când se apropie alegerile, vorbim de o opțiune care nu te vizează doar pe tine, ci și generațiile mai tinere.
        Din punct de vedere istoric, în România, abia în 1919 s-a introdus votul universal în defavoarea celui cenzitar, în care cei fără o situație materială bună nu puteau participa.
Însă, pentru femei, situația stătea diferit în vremurile acelea, femeia fiind văzută ca o gospodină și o soție, fără a avea vreun drept de decizie, chiar dacă militau pentru drepturile lor. Abia în 1938 se introduce deptul de vot pentru femei sub dctatura lui Carol al II-lea, dar având niște restricții precum: femeie peste 30 de ani, știutoare de carte.
Anul 1948 vine cu încă o modificare prevăzută în prima Constituție comunistă, astfel:

“Toţi cetăţenii, fără deosebire de sex, naţionalitate, rasă, religie, grad de cultură, profesiune (...) au dreptul să aleagă şi să fie aleşi în toate organele Statului. Dreptul de a alege îl au toţi cetăţenii care au împlinit vârsta de 18 ani, iar dreptul de a fi aleşi, cei care au împlinit vârsta de 23 ani” vezi aici

În acei ani s-a pus accentul pe emanciparea femeii, chiar dacă oamenii erau sub un regim autoritar, iar dreptul la vot a rămas neschimbat pâna în anii 1990, când comunismul a fost înlocuit de o democrație.
După cum se poate vedea, deși luam acest drept uneori în derâdere, de-a lungul timpul s-au dus lupte grele pentru obținerea acestui drept pentru toți cetățenii, indiferent de statut social. Pentru o democrație funcțională, trebuie să ieșim la vot, să ne exercităm acest drept și să nu uităm de generațiile trecute. Ce spui, ne vedem la vot pe 26 mai?😉