Referendumul în România

         Conform definiției din dex, referendumul reprezintă o consultare directă a cetățenilor, chemați să se pronunțe, prin vot, asupra unui proiect de lege de o deosebită importanță pentru stat sau asupra unor probleme de interes general.

                                 Reglementarea referendumului în Constituția României:

Conform Articolului 73, Alineatul 3: Prin lege organică se reglementează organizarea şi desfăşurarea referendumului.
Conform Articolului 90: Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.
Conform Articolului 95, privind suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei, Alineatul 3 specifica faptul ca este nevoie de un referendum “dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.” Vezi aici

              Câte referendumuri au fost organizate, după Revoluție și până acum în România?
1. 8 decembrie 1991: scop - adoptarea unei noi Constituții a României. Noua Lege fundamentală a fost aprobată cu un procent de 77,3% dintre votanți. La data intrării în vigoare, Constituția din 21 august 1965 a fost în întregime abrogată.
2. între 18 și 19 octombrie 2003: scop - aprobarea unei revizuiri a Constituției din 1991. Printre modificările aduse Legii fundamentale, se numără stabilirea mandatului președintelui României la cinci ani față de patru ani cât era până atunci și limitarea imunității parlamentare. De asemenea, cele mai importante noutăți aduse Legii fundamentale au vizat armonizarea legislației românești cu reglementările Uniunii Europene și cu cele ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord. În acest sens, au fost introduse în Constituție două articole cuprinse la titlul "Integrarea euro-atlantică".
3. 19 mai 2007: scop - dacă sunt de acord sau nu cu demiterea lui Traian Băsescu, președintele suspendat al țării. La vot s-au prezentat 44,45% din cetățenii cu drept de vot, iar 74,48 % dintre aceștia au votat împotriva demiterii lui Băsescu.
4. 25 octombrie 2007: scop - schimbarea sistemului de vot din România. Prezența la vot în toată țara a fost de 26,51 %. Dintre alegători, 81,36 % au votat "Da", 16,17 % au votat "Nu", iar 2,46 % dintre voturi au fost nule, potrivit datelor furnizate de BEC. Ca urmare a faptului că participarea la vot n-a fost suficientă, fiind necesară participare la vot a 50% plus unu din numărul total de alegători, referendumul a fost invalidat.
5. 22 noiembrie 2009: scop - trecerea la un Parlament unicameral și reducerea numărului de aleși. Cu alte cuvinte, trecerea de la actualul Parlament bicameral, cu 137 de senatori și 334 deputați, câți erau atunci, la un Legislativ unicameral, cu un număr maxim de 300 deputați). Prezența la urne a fost de 50,95% din numărul total al alegătorilor, 18.293.277. Deși a fost validat, acest referendum nu a fost implementat nici până în prezent.
6. 29 iulie 2012: scop – demiterea președintelui Traian Băsescu. Un procent de 87,52% dintre români s-au pronunțat pentru demitere, în timp ce 11,15% împotriva demiterii. Având în vedere că nu a fost întrunit cvorumul de prezență, de 50%+1, la referendum prezentându-se doar 46,24% dintre cetățenii înscriși în listele electorale, plebiscitul a fost invalidat de către CCR, pe 21 august 2012.
7. 6-7 octombrie 2018: scop – referendum pentru redefinirea familiei. Conform datelor finale confirmate de CCR, prezența a fost de 21.10%, adică 3.857.308 de persoane, din care un număr de 3.531.732 persoane (91.56%) au răspuns DA, un număr de 249.412 persoane (8.44%) au răspuns NU, iar un număr de 76.111 (1,97%) au fost voturi nule. Inițiativa a vizat înlocuirea sintagmei „între soți” din art. 48, alin. (1) al Constituției cu una mai restrictivă, „între un bărbat și o femeie”. Potrivit expunerii de motive din proiectul de lege, acesta „își propune să înlăture orice echivoc pe care utilizarea termenului de «soți» (...) ar putea să-l aducă în conturarea noțiunii de «familie», a raportului dintre «familie» și dreptul fundamental al bărbatului și al femeii de a se căsători și a întemeia o familie”.


           Următorul referendum care va avea loc va fi referendumul pentru justiție, în data de 26 mai 2019. La referendum vom avea două întrebări:
Prima întrebare – sunteți de acord să se interzică amnistia și grațierea pentru corupți?
A doua întrebare – sunteți de acord să se interzică ordonanțele de urgență în domeniul justiției?

Așadar, pe 26 mai sunt două motive mari să mergeți la vot: primul ar fi pentru alegerea reprezentanților în Parlamentul European și a doua ar fi pentru a răspunde la întrebările privind referendumul pentru justiție.